Ca urmare a intrebarilor primite din partea mass-media, SN Nuclearelectrica SA transmite urmatoarea informare de presa.
Alegerea amplasamentului centralei de la Cernavoda a avut la baza studii complexe privind riscul seismic.
In Romania nu exista riscul producerii unui cutremur cu o magnitutidune atat de mare ca a celui produs in Japonia, magnitudinea maxima la noi fiind intre 7 si 7,5 grade pe Richter. Centrala nucleara de la Cernavoda a fost proiectata sa reziste la cutremure cu o acceleratie terestra de 0,2 G, intensitatea maxima de aparitie a unui cutremur major luata in calcul pentru proiect pentru zona Cernavoda este de unul la 1000 de ani, adica 10 -3, care corespunde aproximativ la gradul 8 pe scara Richter. .
In cazul in care are loc un seism, centrala se opreste in conditii de securitate nucleara, adica se asigura urmatoarele functii:
– Oprirea reactorului
– Racirea zonei active
– Monitorizarea parametrilor de securitate nucleara
Pentru oprirea in siguranta a reactorului si indepartarea caldurii reziduale in situatii de urgenta in urma unor evenimente seismice extreme Centrala Nucleara de la Cernavoda care utilizeaza tehnologie CANDU 6, are prevazute doua grupe de sisteme speciale care sunt proiectate pe principii de actionare diferite amplasate in locatii distincte avand surse de actionare independente:
Grupa de sisteme nr 1 opreste reactorul prin caderea libera a unor bare metalice (nu au nevoie de surse de energie) iar racirea se efectueaza utilizand circuitul secundar prin alimentarea generatoarelor de abur cu apa din circuitul secundar. In cazul unor pierderi masive de agent primar exista un sistem special SRAZA (Sistemul de Racire la Avarie a Zonei Active) care injecteaza in trepte apa in zona activa a reactorului, o colecteaza la subsolul cladirii reactorului si o raceste printr-un sistem independent de racire.
Grupa de sisteme nr 2 opreste reactorul prin injectia de nitrat de gadoliniu sub actiunea aerului comprimat (fara a fi fi necesara o sursa de alimentare electrica), racirea efectuandu-se tot ca si la prima grupa, iar in cazul unor pierderi masive de agent primar existe un sistem special SRAZA (Sistemul de Racire la Avarie a Zonei Active) care injecteaza in trepte apa in zona activa a reactorului, o colecteaza la subsolul cladirii reactorului si o raceste printr-un sistem independent de racire.
Comanda acestor sisteme se face din Camera de Comanda Principala, iar daca aceasta este avariata de efectele unui seism exista o a doua Camera de Comanda calificata seismic.
Alimentarea cu energie electrica a pompelor necesare pentru racire in ambele cazuri se face dintr-un grup electrogen de 1 Mw cu sursa cu rezerva 100% calificat la grad maxim seismic.
Pe langa sistemele de oprire rapida, centrala este prevazuta cu inca doua sisteme speciale de securitate:
1. Sistemul de racire la avarie a zonei active. Rolul acestui sistem este de a asigura racirea reactorului in cazul in care in circuitul primar de racire are loc o pierdere a agentului de racire. Sistemul de racire la avarie are in componenta sa schimbatoare de caldura, fapt ce asigura racirea combustibilului din reactor pana cand caldura generata in acesta scade sub limita lui de deteriorare.
2. Sistemul anvelopei compus din anvelopa de protectie realizata din beton precomprimat, cu o grosime de aproximativ un metru care impiedica scurgerea in atmosfera a produselor radioactive in cazul unei avarii; sistemul de ecluze care permit accesul in anvelopa pentru echipamente si persoanl (aceste ecluze pneumatice asigura etansietatea anvelopei printr-un sistem de doua porti de acces); sistemul de izolare care in caz de avarie inchide automat toate conductele care penetreaza atmosfera si au legatura cu exteriorul; sistemul de stropire la avarie intervine pentru a reduce presiunea din anvelopa; racitorii locali de aer care contribuie la racirea anvelopei in cazul unei avarii.
Tehnologia CANDU are un mare avantaj fata de celelalte tehnologii deoarece cantitatea de energie potentiala inmagazinata in reactor este cu mult mai mica decat a celorlalte tipuri de reactoare racite cu apa usoara si are mari rezerve de apa de racire in vasul reactorului (200 tone apa grea), iar in chesonul reactorului (care inconjoara vasul reactorului) se afla aprox 500 tone apa, care poate sa asigure o racire confortabila pana la restaurarea racirii normale in caz ca aceasta se pierde.
In cazul acumularii de vapori de apa in cladirea reactorului, in vederea reducerii presiunii si evitarea degradarii peretilor anvelopei, exista un sistem de stropire cu apa cu o rezerva de cca 2500 m3 de apa care actioneaza la valori stabilite in vederea protejarii cladirii.
In situatia in care in urma proceselor de radioliza apare acumulare de hidrogen, sub cupola interioara a cladirii reactorului exista un sistem special de ardere a hidrogenului, aceasta ca in cazul unei descarcari controlate hidrogenul in contact cu aerul sa nu produca o aprindere violenta.
Aceste caracteristici de securitate specifice proiectului CNE Cernavoda confera suficiente argumente pentru continuarea proiectului Unitatilor 3 si 4 si drept urmare continuarea strategiei energetice a Romaniei
Societatea nationala Nuclearelectrica este membra in toate organizatiile international (AIEA, WANO, COG) care au misiunea de a disemina experienta de exploatare dobandita la nivel international. Acestea colecteaza permanent informatii privind masurile de imbunatatire care vizeaza cresterea sigurantei in functionare. Pe baza acestor informatii, se implementeaza anual imbunatatiri de solutii ingineresti care ajung sa insumeze in medie 15 milioane de euro pentru doua unitati.
Rezultatele obtinute de CNE Cernavoda in anul 2009 au consacrat centrala in randul celor mai performante centrale nucleare din lume. Astfel, protrivit statisticilor publicate de catre McGraw Hill Companies in revista Platts Nucleonics din luna februarie 2010, Unitatea 1 – CNE Cernavoda a ocupat in anul 2009 pozitia 1 in topul centralelor CANDU din lume, cu un factor mediu de capacitate de 100,1%. De asemenea, acest factor de capacitate realizat in anul 2009 a plasat Unitatea 1 a CNE Cernavoda pe locul 12 din numarul total de 436 reactoare nucleare in exploatare.
Pentru a se asigura disponibilitatea continua a sistemelor sus mentionate, se executa programe de verificari si testari periodice aprobate de catre autoritatea de reglemetnare – CNCAN. In situatia aparitiei unei disfunctionalitati se iau imediat masuri si in functie de gravitatea disfunctionalitatilor, daca ele nu pot fi remediate intr-un timp determinat, central trebuie oprita.
Biroul de Presa
SN Nuclearelectrica SA