Radiatiile Nucleare
In univers, majoritatea atomilor care compun elementele chimice sunt stabili. Cei mai stabili sunt cei care contin un “numar magic” de neutroni (2, 8, 20, 50, 82, 126) sau de protoni (2, 8, 20, 50, 82). Aceasta proprietate de stabilitate deosebita se explica prin existenta unor “invelisuri” nucleonice complete. Atunci cand excesul de neutroni din nucleu depaseste o anumita limita, nucleul devine instabil. Depasirea starii de instabilitate se poate realiza prin dezintegrari radioactive succesive si emiterea unor radiatii nucleare. Deci, radiatiile nucleare sunt emisii de particule elementare sa unde electromagnetice care se propaga in spatiu, fiind insotite de o energie pe care o cedeaza total sau partial materiei cu care intra in contact.
Materialele care emit astfel de radiatii sunt denumite materiale radioactive. Proprietatea nucleelor de a se dezintegra spontan, prin emisia unor radiatii, se numeste radioactivitate nucleara. Prin bombardarea unor nuclee stabile cu neutroni sau alte particule se obtine radioactivitatea artificiala.
Principalele tipuri de radiatii ionizate intalnite in natura, in centralele nucleare sau utilizate in domeniul medical sunt Alfa, Beta, Gamma, neutroni si raze X.
Masurarea radioactivitatii
Activitatea: este o masura care caracterizeaza intensitatea unei surse si exprima numarul de dezintegrari produse in timp de o secunda. Se masoara in: 1Bq (becquerel) = 1 dezintegrare/secunda; 1Ci (Curie) = 3,7 x 10 la puterea 10 Bq
Echivalent doza: reprezinta masura efectului radiatiilor asupra organismului. Se masoara in Sv (Sievert); 1 rem = 0.01 Sv
Iradierea naturala si artificiala
O persoana care locuieste in Romania primeste in medie, datorita surselor naturale de radiatie, un echivalent de doza de 2,4 mSv/an care se compune din:
– radiatie cosmica : 0,35mSv/an
– radiatie gamma terestra : 0,39mSv/an
– radioactivitate naturala din organism : 1,66mSv/an
– Total : 2,4mSv/an
Aceste valori medii sunt preluate din lucrarea “Dozimetria si ecranarea radiatiilor Roentgen si gamma” de M. Oncescu si I. Panaitescu, publicata de editura Academiei Romane.
Dozele variaza de la zona la zona, depinzand si de alti factori cum ar fi: altitudinea si acumularile locale de Radon. La iradierea naturala se adauga iradierea medicala pentru diagnosticare si tratament care reprezinta cea mai importanta sursa de iradiere artificiala pentru populatie si care poate fi bine controlata. Doza de radiatii incasata depinde de intensitatea sursei, distanta fata de sursa si timpul de expunere.
