INFORMARE DE PRESA

Cu referire la materialul publicat in data de 15 septembrie 2015 pe site-ul organizatiei “Terra Mileniul III”, care citeaza un asa-numit studiu realizat de o un grup de ONG-uri cu privire la rezultatele testelor de stres efectuate de CNE Cernavoda si la masurile de imbunatatire rezultate in urma acestor analize, SN Nuclearelectrica  SA face urmatoarele precizari:

Din punct de vedere al gradului de acuratete a informatiei:

1. Realizarea unui astfel de studiu implica un nivel de expertiza extrem de ridicat in evaluarea sistemelor, echipamentelor, componentelor si raspunsului la situatii de urgenta pentru o instalatie nucleara. Materialul publicat reprezinta o pseudo-post-evaluare a rapoartelor rezultate ca urmare a efectuarii testelor de stres la CNE Cernavoda. Asa cum rezulta din informatia prezentata in material, exista neintelegeri grave ale proiectului centralei, scopului si naturii testelor de stres efectuate la CNE Cernavoda, interpretari eronate ale datelor publicate in rapoartele aferente testelor de stres, necunoasterea sistemelor de operare si a relatiilor cauzale stabilite intre acestea si/sau datelor care au stat la baza concluziilor din rapoartele expertilor care au evaluat centrala. Materialul este o compilatie de informatii necorelate cauzal, fara fundament tehnico-stiintific si greseli grave de interpretare a informatiilor din rapoartele oficiale continand concluzii si masuri care nu doar ca nu au niciun corespondent in realitate, dar reprezinta acuzatii nedocumentate si neverificate.
2. Centrala nucleara de la Cernavoda a fost evaluata de un grup de experti internationali, cu respectarea specificatiilor Comisiei Europene si Consiliului European, elaborate dupa accidentul de la Fukushima. Evaluarile si analizele au avut in vedere comportamentul centralei in cazul aparitiei unor evenimente extreme care depasesc bazele de proiectare a centralei: seism, inundatii, pierderea partiala si totala a sursei de racire, pierderea totala a alimentarii cu energie electrica, managementul accidentelor severe. Rezultatele acestor teste de stres sunt disponibile in rapoartele publicate pe site-ul Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare (“CNCAN”) iar concluziile acestor evaluari au relevat fara dubiu ca CNE Cernavoda detine o margine de securitate mai mult decat suficienta pentru a face fata unor accidente sau evenimente in afara bazei initiale de proiectare, expertii internationali apreciind atat nivelul de securitate nucleara a centralei cat si seria de masuri initiate imediat dupa accidentul de la Fukushima.

Din punct de vedere tehnic, pe baza informatiilor prezentate in materialul publicat

1. Referitor la posibilitatea producerii unui cutremur puternic, care ar putea declansa un accident grav, asa cum este mentionat in articol:

Bazele tehnice de alegere a amplasamentului CNE Cernavoda au tinut seama de intensitatea celui mai mare cutremur fizic posibil care poate afecta zona iar structurile si echipamentele au fost proiectate sa reziste la acest cutremur ingloband o margine semnificativa de proiectare. Dupa evenimentul de la Fukushima, re-evaluarile si studiile efectuate de catre specialistii romani de la Institutul de Fizica a Pamantului si validate de catre expertii Comisiei Europene au confirmat ca centrala ar face fata si unui cutremur pur ipotetic in raport cu care a fost evaluata conform metodologiei testelor de stres. De asemenea, re-evaluarea seismicitatii amplasamentului realizata in contextul obtinerii acceptului pentru finalizarea unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda a fost expertizata si validata de o misiune a Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (“AIEA”). In aceste conditii, fara a fi invocate considerente probabilistice, s-a demonstrat ca nu se pune problema unui accident grav cauzat de activitatea seismica.

 2. Referitor la posibilitatea producerii de inundatii la CNE Cernavoda. Citam din articol: “Testele de stres au mai aratat ca protectia impotriva inundatiilor este si ea insuficienta. Un numar semnificativ de echipamente de siguranta sunt situate in camere subterane ale centralei, ceea ce face necesara instalarea unor usi etanse, rezistente la inundatii. …. In loc de masuri tehnice fiabile sunt pusi la dispozitie saci de nisip”.

SN Nuclearelectrica afirma si sustine cu date analitice, rezultate in urma unui studiu de specialitate realizat cu tehnologii de ultima generatie (scanare aeriana si modelare dinamica a zonei), ca marja de siguranta a centralei in ceea ce priveste inundatiile externe, datorate Dunarii, nu permite un astfel de eveniment care sa conduca la pierderea functiilor de securitate nucleara. Din punct de vedere al regimului pluviometric calculele au demonstrat ca, in cazul unor ploi cu un debit de 10 ori mai mare decat debitul maxim istoric, nivelul de apa maxim pe amplasamentul centralei nu poate atinge cota pardoselii cladirilor. Cu toate ca aceste rezultate demostreaza ca proiectul este robust din punct de vedere al inundabilitatii, in spiritul cerintelor testelor de stres s-au luat in considerare conditii pur ipotetice care ar putea conduce la depasirea acestor nivele si s-au instalat usi exterioare si interioare rezistente la inundatie in toate locatiile care adapostesc echipamente de siguranta.

3. Citam din articol:“Este nevoie in continuare de inbunatatiri in zona bazinului de stocare al combustibilului uzat, care se afla in afara zonei izolate, astfel, in caz de accident grav o revarsare majora de substante radioactive ar putea avea consecinte periculoase.  Majoritatea actiunilor de interventie in cazul unui accident grav in zona bazinului de stocare sunt programate a fi efectuate cu echipamente mobile, echipamente care au fost achizitionate si testate, dar care nu sunt stocate in siguranta si nu prezinta garantia ca vor fi suficiente.”

Rezultatul testelor de stres arata ca nu exista probleme legate de potentiale deversari radioactive din bazinele de combustibil uzat similare cu cele de la Fukushima unde problemele au aparut la bazinul de stocare temporara a combustibilului descarcat in timpul opririi, amplasat la cote superioare in cladirea reactorului, bazine  care la proiectul CANDU de la Cernavoda nu exista, nefiind necesare. Bazinele de stocare a combustibilului uzat de la Cernavoda, in care se descarca continuu combustibil uzat, sunt amplasate la nivelul solului eliminandu-se pericolul unei revarsari majore de substante radioactive si facilitand adaugare de apa utilizand echipamente mobile. Echipamentele mobile de raspuns la accident sever sunt depozitate in conditii adecvate si inspectate periodic atat de personalul centralei cat si de inspectorii CNCAN. Functionalitatea acestora este demonstrata printr-un program de testare periodica.

4. Citam din articol:“Imbunatatirile in cadrul scenariului “station blockout” (o pana majora de curent) sunt si ele nesemnificative iar masurile sunt discutabile”. Mentionam ca termenul corect este “station black-out”.

In cazul pierderii totale a alimentarii electrice in curent alternativ, scenariu cunoscut in lumea nucleara ca “station black-out”, echipamentele care indeplinesc functii de securitate vor fi alimentate din doua seturi de grupuri electrogene: un set de rezerva care intra automat in serviciu si un alt set de urgenta, calificat seismic, care va fi folosit in cazul in care generatoarele de rezerva sunt indisponibilizate de cutremur. In plus, fata de proiectul initial, conform practicilor internationale post Fukushima, CNE Cernavoda a achizitionat patru grupuri electrogene mobile care vor alimenta echipamentele esentiale ale centralei. La pierderea tuturor surselor de alimentare cu energie electrica, inclusiv a surselor proprii, reactoarele se opresc automat, prin intrarea in functiune a celor 2 sisteme de oprire rapida – fara a fi nevoie de energie electrica. Racirea combustibilului se asigura prin termosifonarea apei grele din Circuitul Primar, iar caldura este transferata prin generatorii de abur in atmosfera. Nivelul necesar de apa in generatorii de abur este asigurat gravitational din rezervorul de stropire la avarie.

5.Citam din articol:“Operatorul a incheiat un acord cu autoritatile locale si nationale implicate in coordonarea raspunsului la situatii de urgenta pentru ca centrala sa fie prioritara la reconectare, dar asta inseamna ca alti consumatori importanti cum sunt spitalele, sistemele de trafic sau alte institutii importante de interes local sunt lasate fara energie o buna bucata de timp.” 

Este o afirmatie tendentioasa pentru ca acest protocol se refera doar la ordinea de alimentare a consumatorilor industriali si nu este de natura sa afecteze utilitatile publice ci, din contra, sa le sustina prin aportul de energie adus de centrala dupa repornire. Mentionam ca CNE Cernavoda nu necesita reconectarea imediata la sistemul energetic national, in detrimentul altor consumatori, intrucat asigura cu resurse proprii functiile de securitate nucleara pentru cel putin 72 ore dupa care se asigura suport extern prin protocoalele si contractele existente.

6. Citam din articol: “Toate acestea se adauga la faptul ca proiectul reactoarelor de tip CANDU este unul invechit, realizat in ani 70. Mai multe puncte slabe de proiectare ale reactorului nu pot fi remediate, in special cele legate de posibilitatea unei variatii puternice de energie in cazul caderii sistemelor de siguranta si vulnerabilitatea impotriva riscurilor externe. Mai mult decat atat, degradarea tuburilor de presiune cauzata de imbatranirea acestora este o problema persistenta la centralele de tip CANDU iar semne se intampla asta si la centrala de la Cernavoda exista deja.”

Majoritatea tehnologiilor utilizate in prezent in industria nucleara in Europa si in lume au fost dezvoltate in jurul anilor ‘70, insa in timp au fost realizate si implementate  o serie de modificari, imbunatatiri care sa creasca marginile de siguranta in exploatare apropiindu-le de noile generatii de reactoare. Prin urmare, afirmatia ca reactoarele CANDU sunt invechite dovedeste in primul rand o lipsa de cunoastere a tendintelor de inovatie tehnica in industrie si masurile implementate de CNE Cernavoda. Contrar informatiilor prezentate in material, testele de stres au relevat ca puncte forte ale centralei tocmai robustetea tehnologiei, redundanta si diversitatea sistemelor, rezistenta la accidente severe. Mai mult, in 2015, in cadrul ultimei intalniri de la Bruxelles care a avut ca scop  evaluarea stadiului implementarii planurilor nationale de actiuni post-Fukushima, Romania, reprezentata de CNCAN, nu a primit recomandari sau sugestii suplimentare avand in vedere seria de imbunatatiri realizate pana acum de Nuclearelectrica in scopul reducerii riscului de accidente severe.

Degradarea tuburilor de presiune la centralele CANDU este un fenomen de imbatranire anticipat, foarte bine analizat si controlat cu strictete prin progamul de inspectii periodice. Acest fenomen determina limita de viata a unei unitati CANDU si nu afecteaza in niciun fel siguranta in exploatare.

Concluziile raportului expertilor nationali si celor ai Comisiei Europene releva faptul ca la CNE Cernavoda nu este posibil un eveniment nuclear similar celui de la centrala nucleara de la Fukushima-Japonia. Raportul raspunde cerintelor si criteriilor formulate de catre Western European Nuclear Regulators Association (WENRA) si European Nuclear Safety Regulatory Group (ENSREG), organisme ale caror atributii sunt de a controla si monitoriza organizatiile din Europa ce detin activitati in domeniul industriei nucleare. Acest raport contine aproape 400 de pagini si detaliaza raspunsul sistemelor centralei si al organizatiei in cazul aparitiei unor situatii extreme. Raportul arata ca ambele unitati ale CNE Cernavoda, asa cum au fost proiectate, intretinute si operate, indeplinesc cerintele stipulate in proiectul initial si, mai mult, detin o margine de securitate suficient de mare in cazul unor cutremure ipotetice mai mari decat cele considerate in baza de proiectare, inundatii, pierderii totale a alimentarii cu energie electrica si pierderii totale a ultimei surse de racire sau combinatii ale acestora.

Cu un factor de capacitate de 91,4% de la punerea in functiune, Romania se situeaza in prezent pe primul loc in lume, dintr-un total de 392 de unitati nucleare, apartinand 181 de centrale nucleare din 28 de state. Aceaste performante au fost obtinute in conditiile in care s-a mentinut cel mai inalt nivel securitate nucleara asa cum rezulta din aprecierile misiunilor de evaluare internationala (AIEA, WANO) care s-au desfasurat in ultimii ani la Cernavoda.

Daniela Lulache

Director General